Singură cu mine: Povestea romanului "Să nu mă lași"

Acum exact un an, pe 24 ianuarie 2019, eram anunțată că romanul "Să nu mă lași" tocmai a ieșit de sub tipar. Într-o zi de joi, am pornit spre editură cu pași grăbiți și suflet încărcat de emoție să-mi văd bucuria pe care o așteptam de mai bine de un an. În ziua aceea a nins. Fulgii de zăpadă s-au împletit în părul meu. A fost un semn de la Dumnezeu. Unul bun. Astăzi, știu că toate eforturile au meritat osteneală.

A fost o așteptare lungă, cu multe întrebări, curiozități, neliniști pe care n-o regret, pentru că rezultatul este unul mai mult decât frumos. Publicarea romanului "Să nu mă lași" a fost o călătorie, o experiență, o lecție. Și cum aș putea să regret ceea ce vezi într-o călătorie, trăiești într-o experiențe și înveți printr-o lecție?!

Cu toate că a apărut acum un an, povestea acestuia a început mult mai devreme. Mai exact, prin 2017, când tocmai terminasem cu lansarea primului roman și mi-a venit această idee pe care nu am putut s-o neglijez (cu toate că aveam încă un roman deja gata, nepublicat până astăzi). Am început să scriu și să trăiesc povestea, astfel încât aproximativ jumătate de an am trăit doar alături de personajele mele. Le-am trăit dramele, le-am înțeles poveștile, le-am compătimit și judecat deopotrivă, m-am bucurat și am plâns alături de ele. M-am contopit cu tot ce ascunde între file acest roman. Când l-am terminat de scris, nu am plâns, deși finalul este unul lacrimogen. Însă chiar la prima citire a acestuia, lacrimile mi-au împânzit vederea. Am plâns ca un spectator la viețile și destinele create tot de mâna mea. Dar totodată, în acest plâns am descoperit și speranța pe care ați simțit-o/o veți simți fiecare dintre voi atunci când va citi și va simți parfumul florii de liliac de la finalul romanului.

Acest roman mi-a adus multe bucurii, mulți oameni noi, multe realizări care mi-au umplut sufletul cu lumină. Pot spune cu certitudine că este mai mult decât un vis. Este o realitate sublimă! Una care îmi face inima să cânte. Îmi dă putere. Îmi dă speranță. Îmi confirmă faptul că munca nu mi-a fost zadarnică.

Printre bucuriile pe care le-a adus romanul în viața mea se numără:

Distribuirea acestuia într-un număr mare de librării precum: Bookstore, Librarius, ProNoi, Cărturești, Dacia, Făt-Frumos...
Distribuirea acestuia în majoritatea bibliotecilor din republică datorită Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.
Organizarea lansărilor alături de scriitori, artiști, familie, prieteni, profesori și alți iubitori de lectură.
Clasarea acestuia în TOP-ul celor 10 mai citite cărți ale anului 2018.
Premierea acestuia la Salonul Internațional de Carte, ediția XXIII.
Numeroasele întâlniri cu cititorii din diverse localități ale republicii.

Înainte de a vedea lumina tiparului, romanul a trecut prin mâna domnilor scriitori Aurelian Silvestru, Vasile Romanciuc și Leo Bordeianu. Fără recenziile, sprijinul și sfaturile domniilor sale, nu aș fi ajuns la un rezultat atât de bun. Am învățat prin indicațiile pe care mi le-au oferit, datorită spiritului de a fi mai bună, de a-l face cât mai accesibil, cât mai frumos. Este un adevărat privilegiu să fiu ghidată de adevărații titani ai literaturii, să am sprijinul și ajutorul lor. Pe această cale, țin să le MULȚUMESC încă o dată, asigurându-le toată admirația și tot respectul meu!

Scriitorul Aurelian Silvestru

Scriitorul Leo Bordeianu

Mulțumesc interpretului de muzică populară, Vasile Mereuță, care mi-a citit romanul și a venit și la lansarea acestuia cu un cuvânt cald și câteva piese de suflet.

Mulțumesc interpretei și prietenei mele dragi, Cezara, care ne-a cântat și încântat, dar a și acceptat să împărțim titlul "Să nu mă lași", întrucât ea are o piesă devenită șlagăr cu aceeași denumire.

Interpreta Cezara

Interpretul Vasile Mereuță

Mulțumesc FAMILIEI mele care a fost alături de mine de la bun-început, respectându-mi dorința de a nu se afla nici titlu, nici subiect, nici copertă până în momentul apariției romanului. Mulțumesc pentru sprijin, încredere, educație și dragoste nemărginită. În definitiv, asta e cea mai mare comoară a mea: dragostea lor!

Astăzi, la un an de la publicare, sunt cu sufletul încărcat de emoție, bucurie și recunoștință. Nu în ultimul rând mulțumesc editurii Prut pentru colaborare, încredere și lucru de calitate. Am reușit să-mi văd visul "tipărit" pe foaie cu ajutorul unei echipe cu adevărat profesioniste. Totodată, mă bucur că am reușit să fac parte dintr-un proiect susținut de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.

Vă mulțumesc, dragi cititori, pentru că mi-ați deschis cartea și nu ați închis-o fără a-mi împărtăși din emoțiile voastre. Mă bucur că ați rezonat cu mine și cu personajele mele. Mă bucur că am reușit să ajung la sufletele voastre, căci acesta este scopul meu suprem, iar astăzi înțeleg că am reușit să-l împlinesc! Am o colecție bogată de poze cu romanul primite și găsite pe la voi, cititorii. Câteva le voi lăsa aici.