marți, 18 august 2015

E atît de trist...


E atît de trist cînd oamenii se aşteaptă pentru un anumit motiv sau cînd se iubesc doar pentru că au ceva de cîştigat din asta.
E atît de trist cînd oamenii mimează un sentiment de ataşament doar pentru că li se oferă ceva în schimb.
E atît de trist cînd oamenii se prefac şi pînă şi prefăcătoria lor are un gust mîrşav.
E atît de trist cînd măştile cad şi adevărata faţă li se citeşte ca o carte deschisă.
E atît de trist cînd auzi oameni vorbind doar despre mîncare, de parcă asta ar fi unicul motiv pentru care se merită să mai trăim.
E atît de trist cînd oamenii pun accent doar pe lucruri materiale şi ajung să se comporte ca nişte obiecte neînsufleţite.
E atît de trist cînd oamenii nu mai văd nimic în afară de bani şi avere…
E atît de trist cînd oamenii nu mai simt nimic şi nu-i mai mişcă nimic pentru că au rămas goi pe dinăuntru…
E atît de trist cînd vezi feţe zîmbitoare umbrite de-un întuneric ce vine din suflet…un suflet pustiu.
E atît de trist cînd copii ajung să iubească doar pentru ceea ce li se oferă şi caută să li se ofere mai mereu si de toate…uitînd că cel mai valoros dar este viaţa şi că acum au responsabilitatea să crească sufletul ce le-a fost plantat…
E atît de trist cînd în general oamenii uită de suflet şi omenie…
E atît de trist cînd descoperi în lume o lipsă mare: cea de dragoste anume…acea dragoste pură, sinceră, frumoasă şi caldă, acea dragoste care învaţă despre bunătate şi compasiune. Acea dragoste după care plînge o lume intreaga…
E atît de trist cînd oamenii nu mai trăiesc pentru frumos, ci pentru ei înşişi…devenind egoişti, excesiv de egoişti…
Mi-e trist, foarte trist... Mi-e sufletul apăsat de acest adevăr trist...


Marinela Lungu
18.08.2015


miercuri, 5 august 2015

Cît de mulţi şi totuşi cît de puţini...

Cît de mulți sunt oamenii pe care simplu de tot îi auzi și cît de puțini sunt cei pe care îi asculți cu drag...
Cît de mulți sunt oamenii care îți vorbesc și cît de puțini sunt cei ale căror cuvinte îți ating sufletul...
Cît de mulți sunt oamenii cu care stai la un ceai, la o cafea sau chiar la un pahar de vin și cît de puțini sunt cei cu care stai la un sfat și la un pahar de vorbă bună...
Cît de mulți sunt oamenii care îți zîmbesc și cît de puțini sunt cei care îți provoacă un zîmbet prin zîmbetul lor...
Cît de mulți sunt oamenii care te însoțesc în drum spre casă, serviciu sau care te însoțesc la vreun eveniment și cît de puțini sunt cei care te însoțesc pe drumul vieții și se oferă să-ți țină companie chiar și în momentele de confuzie sau tristețe...
Cît de mulți sunt oamenii care îți umplu lista de prieteni și cît de puțini sunt prietenii care îți umplu inima...
Cît de mulți sunt oamenii care te ating și cît de puțini sunt cei care îți zdruncină întreaga ființă fără ca măcar să-ți atingă un centimetru din piele.
Cît de mulți sunt oamenii care-ți oferă iubire declarativă și cît de puțini sunt cei care ți-o oferă necondiționat.
Cît de mulți sunt oamenii cu care poți pierde timpul și cît de puțini sunt cei cu care-l poți valorifica...
Cît de mulți sunt oamenii care te înconjoară și cît de puțini sunt cei care îți locuiesc sufletul.
Cît de mulți sunt oamenii care te știu și cît de puțini sunt cei care te cunosc cu adevărat, dincolo de aparențe și bîrfe .
Cît de mulți sunt oamenii pe care îi primești în viața ta și îi păstrezi deși te irită și-ți provoacă incomodități sufletești și cît de puțini sunt cei care își merită un loc în inima ta, iar tu nu-i observi pentru că o ai atît de plină...și totuși atît de goală! 
Marinela Lungu
05.08.2015