De la mine pân’ la tine

Te uită cum plouă!

În zare-s numai nouri…

Plouă cu doruri,

De la mine pân’ la tine…

Dă-mi mâna ta, iubite,

Să construim o punte

Cu degete-mpletite sub picături de dor

De la mine pân’ la tine…

Te uită cum plouă!

Și ne udă pân’ la suflet.

Tu, dă-mi, totuși, mâna ta

Să pot ajunge la inima-ți atinsă de ploaie,

Și să ți-o ating eu –

Cu iubire!

Să spargem distanța prea mare

De la mine pân la tine…

Te uită cum plouă!

Peste orașul aburit de tristețe,

Peste ochii tăi adânci precum marea,

Peste mâinile tale – icoane nesărutate.

Și cerul oftează din greu

Azi, când distanța-i prea mare:

De la mine pân’ la tine…

Te uită cum plouă!

Cu doruri neîmplinite

Și-așteptări ce înc-așteaptă…

Auzi și cum tună?

Sărmana inimă – oftează…

Simți cum ne inundă?

O durere, un dor, o iubire,
Ce furtună!

De la mine pân’ la tine…

Marinela Lungu

30.05.2019