joi, 16 iunie 2016

Axa timpului

Umbre străvezii,
Ca nişte pete pe-o albitură,
Se-arată incert
Şi întunecos –
Trecutul.
Aproape ca prin ceaţă,
Revăd clipe ce-au fost
Şi par străine.
Destin cu greşeli,
Un strigăt înăbușit
Toate adunate în suflet.

Ca dintr-o mare zbuciumată,
Se revarsă spuma albă...
Purificare.
Văd totul vag,
Ca într-un film alb-negru
A fost...A trecut.

Nori negri şi albi
Se intersectează pe axa timpului
Se-mprăştie negrul
Şi rămâne albul.
Vindecarea.

Vântul risipeşte totul pe străzi
E fum pretutindeni.
Plouă, e frig şi picăturile lovesc
Pereţii inimii ca o învăţătură.
Ninge cu fulgi albi şi moi,
Sufletul îmbracă liniştea.
Trecutul se spulberă și...
Se-aşterne clipa de acum...
Prezentul.

Prețuiți-l! Trăiți-l! Valorificați-l!


Marinela Lungu
16.06.2016

2 comentarii: