când? Dintotdeauna! O plimbare de seară se poate transforma într-o întrebare-răspuns, ca mai apoi să fie aranjate în forma unor Destăinuiri sufletești. Îți mulțumesc, Ana mea!
1. Crezi în ideea „Suntem ceea ce gândim”?
· –
Absolut! De fapt, acesta este un adevăr
existențial. Totul ține de modul în care gândim și în care vrem să vedem
lucrurile. De exemplu, un om este constituit atât din calități, cât și din
defecte. Depinde de modul în care hotărâm să-l vedem. Ne putem axa doar pe
defectele sale, și prin urmare, să-l șantajăm pentru a-l convinge că este un om
de nimic... Dar putem să-i vedem și calitățile, să-i arătăm cum le poate
multiplica, să-i arătăm cât de bun și frumos poate fi...
2. Ce este fericirea pentru tine?
· – Este o întrebare simplă, dar totodată
complicată. În realitate, fericirea chiar e simplă. Pentru mine fericirea
înseamnă o prezență. Și nu una
oarecare, ci una care să nu râdă atunci când eu plâng, dar nici să mă ia în
derâdere atunci când râd.O prezență care
să nu fie indiferentă și...să nu fie absentă.
3. Daca-ai putea să-ți transformi fericirea
într-un lucru material, care ar fi acela?
· – Greu de spus... Oricât aș căuta un
răspuns, nu-l am. Mi-ar fi imposibil să transpun un zâmbet real în unul
dintr-un tablou, să mă trezesc dimineața și privindu-l, să zâmbesc și eu sau să
mă bucur. Mi-ar fi imposibil să schimb căldura unei îmbrățișări pe căldura ce-o
oferă o sobă. Mi-ar fi imposibil să cer iubirii din sufletul unui om să se mute
într-un obiect material...
4. Deci fericirea ta înseamnă oameni. Prin
urmare, dacă te-ai afla într-o pustietate absolută (vremelnic) n-ai putea fi
fericită?
· –
Deloc! De ce? Pentru că așa e e făcut
omul. Nu poate să conviețuiască decât în companie cu semenii săi. E adevărat că
sunt momente când aș vrea să plec la capătul pământului, când am impresia că
mi-ar fi bine într-o liniște absolută. Toți avem nevoie de momente de
singurătate, de reculegere, dar n-am putea să viețuim în deplină singurătate și
pustietate. Ne-ar ucide golul din interior, dorința de a comunica, de a
împărtăși, de a simți pe cineva alături. Ne-ar ucide dorul, nevoia de-un om
alături. Chiar dacă ne e greu să recunoaștem, singurătatea ne sperie mai mult
decât suferința în sine. Oricum, ambele sunt într-o interdependență.
5. Imaginează-ți că te afli într-un loc
unde e extrem de frig. Practic, e imposibil de trăit. Ce-ai alege: să rămâi
alături de omul drag în frig sau să rămâi singură într-un loc unde e cald și
bine?
· – Prima variantă. Pentru că, deși aleg un
mediu în care n-am putea viețui, măcar sufletele ar fi împăcate și pline de
căldură. Oricum ne dedicăm prea mult pentru a-i face pe plac trupului și mai
deloc sufletului. Până și o închisoare ar putea fi un Paradis, dacă ai alături
pe cineva drag...
6. Ce e mai important: pixul sau hârtia?
· – O întrebare foarte complicată. M-am gândit
mult. Practic, ambele nu pot servi la nimic decât împreună. Fără pix, hârtia ar
fi inutilă, precum și pixul fără hârtie. Și totuși, ambele n-ar servi la nimic
dacă n-ar fi mâna iscusită, căci numai datorită ei atât hârtia, cât și pixul au
valoare.
7. Daca-ai avea posibilitatea să explorezi fie cerul, fie pământul cu toate tainele sale, ce-ai alege?·
– Cerul. Dacă vorbim la modul spiritual,
l-aș alege pentru Universul Îngerilor, pentru parfumul Eternității, pentru
imensitatea în care s-ar adăposti visele. Dacă vorbim la modul fizic, tot cerul
aș alege, pentru că mă atrage astronomia încă de mică.
8. Care este rețeta succesului în viziunea ta? Cum poți să te bucuri de o satisfacție în acest domeniu?
.
· – Muncă, muncă și iar muncă. Satisfacția vine din interior. Dacă iubești
ceea ce faci, cu siguranță va exista satisfacția. În cazul meu vine atunci când
citesc ceea ce scriu și simt că-mi place, că asta voiam să redau, că aici sau acolo voiam să ajung.
9. Care este, de fapt, sensul vieții?
· – Pentru fiecare diferit. În cazul meu,
oamenii conferă sens. Toți vin cu scopul de a oferi ceva, fie și negativ. Totul
contribuie la dezvoltarea personală armonioasă. Cred că fără lecțiile oamenilor
ce-i întâlnim, s-ar pierde sensul...
. 10. Te ții de scopuri, vise sau planuri de
viitor?
·
Scopuri și vise.
11. Care este principalul tău scop în viață?
· – Să iubesc! Să iubesc cu toată puterea
sufletului meu. Mă bucur că am ales un astfel de scop, dar în același timp mă
înfior, căci știu că niciodată nu-l voi putea duce până la capăt, căci pentru a
iubi cât ți-ai dori, o viață nu e de ajuns...
12. Noi toți credem în Dumnezeu. De ce atunci,
există atâtea religii?
· – Noi toți, de fapt, credem în același
Dumnezeu, indiferent cum îl numim. Important este că credem. Cel care crede în
Alah sau Buda tot într-o lume creată de Dumnezeu trăiește. E același, doar că
numit diferit. Dios, Dieu, God, Bog, Alah sau Buda tot Dumnezeu înseamnă. Mai
rău e de cei care nu cred în nimeni și-n nimic.
13. Daca-ar fi să-ți scrii ție o scrisoare, ce te-ai sfătui să eviți?
– Vorbele mari, oamenii indiferenți și pe cei oribiți de avere și putere. Oricum mă feresc de ei.
– Vorbele mari, oamenii indiferenți și pe cei oribiți de avere și putere. Oricum mă feresc de ei.
1 14. Ți-ai dorit vreodată să schimbi lumea? Crezi
că ai putea?
· – Cred că la un moment dat toți ne dorim
să schimbăm lumea, dar e imposibil. Nici Dumnezeu nu poate, căci schimbarea
trebuie să vină de la fiecare în parte. Suntem nepuncioși să ne schimbăm pe noi
înșine, darămite o lume?!
1 15. Sănătate sau fericire?
· – Sunt practic într-o interdependență. Nu
prea ai cum să fii fericit, dacă nu ești sănătos. Totuși, sănătatea. Fiind
sănătos îți poți construi și fericirea.
1 16. Sănătate sau iubire?
· – ...Iubire. În fața ei toate cedează,
toate se închină. Ea deține puterea supremă în lume!
17. Apă sau foc?
· – Apă. Cu ea poți stinge orice foc...
Întrebări: Ana-Maria Nistor
Răspunsuri: Marinela Lungu
Photo: Roberto Isidorio
Photo: Roberto Isidorio
21.08.2016
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu