Iartă-te pe tine, omul imperfect, care caută în lume ceva care să-i completeze golurile sufletești.
Iartă-te pe tine, cel, care a crezut
orbește în oameni nepotriviți și s-a avântat în lumea lor, deși acolo nu a
găsit decât amărăciune.
Iartă-te pe tine, omul, care crede în
dragoste și ar fi în stare să facă orice pentru omul iubit.
Iartă-te pentru tot ce-ai spus sau ai
făcut, pentru tot ce n-ai spus sau n-ai făcut.
Iartă-te pentru cuvintele pe care le-ai
irosit cu oamenii care nu aveau nevoie de ele.
Iartă-te pentru tăcerile cu care i-ai
sufocat pe cei care așteptau un cuvânt de la tine.
Iartă-te pentru visurile pe care n-ar fi
trebuit să le ai, dar care totuși te-au salvat de coșmarurile ce te bântuiau.
Iartă-te pentru gândurile ce nu meritau
loc în mintea ta, căci ți-au întinat-o .
Iartă-te pentru faptele prin care ai
nedreptățit pe cineva.
Iartă-te pentru momentele în care a
trebuit să calci pe anumite principii ale tale, cu scopul de a fi fericit/ă.
Iartă-te pentru că a trebuit să ignori
anumite lucruri ce-ți erau dictate de către Rațiune doar de dragul Inimii.
Iartă-te pentru că n-ai putut să te
divizezi în două părți, astfel încât nici lumea din exteriorul, dar nici din
interiorul tău să nu aibă de suferit.
Iartă-te pentru că n-ai reușit să aduci
atâta fericire cât ți-ai fi dorit pentru oamenii dragi.
Iartă-te pentru c-a trebuit să pleci
atunci când îți doreai din tot sufletul să rămâi.
Iartă-te pentru c-ai suferit nemeritat,
dar și pentru c-ai provocat suferință oamenilor nevinovați.
Iartă-te pentru c-ai greșit în fața
unora, dar iartă-i și pe cei care ți-au greșit.
Iartă-te pentru că ai iubit prea mult pe
unii și prea puțin pe alții.
Iartă-te pentru că nu poți fi acolo
unde-ți cere inima.
Iartă-te pentru că nu poți trăi după
cântecul ce vine dinăuntrul tău.
Iartă-te că nu poți oferi cât ți-ai
dori.
Iartă-te și iubește-te!
Marinela Lungu
09.03.2021